Regasire

Stand de vorba in tacere, am simtit o mangaiere blanda ca o adiere ce pe frunte s-a pastrat, chipul mi l-a luminat si pe ganduri m-am aflat...cine dintre cei mareti mi-a grait a sa poveste? si raspunsul nesoptit, in inima l-am resimtit si in minte s-a trantit. acum stiu cine a fost: un copil senin, frumos ,spirit geaman implinit, ce-n calatoria lui  astrala printre planuri..m-a gasit. Bucuria am pastrat si pe loc l-am rechemat pentru a-l putea privi. Zambetul mi-a desenat intr-un voal prealuminat si privirea mi-a scaldat in fractali de diamant. In imbratisarea mea, el parea de necuprins. Cand isi lua la revedere, o scanteie s-a aprins si-n culori apoi s-a stins. Sa ma ia cu el n-a vrut, poate drumul strabatut e prea greu, de ne-nteles pentru un spirit amarat care cauta un sens. Dar mirosul lui de lauri mi-a-nflorit o certitudine: poarta ce s-a redeschis, e de-acum interstelara; lacatul s-a sfaramat si-astfel cheia ni s-a dat...si-ntr-o sala de cristal vom lua cina pe malul unei ape vii, ascultand o melodie rasunand in galaxie. Cand? Se-ntampla si acum, si oricand se vrea sa fie, caci lumina n-are timp iar un spirit regasit intregeste un trecut. In etern ne-am revazut, sori de pe planete vii, luminand ca la-nceput spatiul sacru, reumplut. Apoi in templu coboram si ne ascundem intr-o sala de-oglinzile sumbre si goale, rasufland margaritare catre zari si catre Soare. Mi-a promis o evadare in padurea Sa de cedrii, la trunchiurile carora sa ma fac pamant si sa rasar apoi ca floare. Cand albina poposi, gust de miere imi veni. Si polen am raspandit printr-un vant binevenit. Crestele am mangaiat, ecou in munti am frematat cand peste piscuri am zburat. Gauri de sarpe-am astupat si trecutu-am incuiat. Fiinte magice s-au eliberat si Lumina au aprins, fericite ne-au cuprins si-n iubire ne-au scaldat. Drumul noi am continuat si in flacari ne-am transpus ca sa ardem si s-aprindem scanteile de pretutindeni. Revenind pe nori de vis, El in taina mi-a promis ca vom fi mereu un tot caci asa am fost tot timpul. Si zambind mi-a asternut o mantie albastra ca sa-i simt oricand caldura luminand din adevar si o pasare maiastra ca sa-mi cante la fereastra cantul Lui universal prins in cercul de coral, intr-un dans inaltator ce ma cheama iar sa zbor.