Plouă-n gandurile mele
Șoapte din a ei poveste
Ce se-avântă de pe creste.
Munții lunii i-am urcat
Și lumina am aflat
Blândă și vindecătoare
Lacrimi-ape curgătoare
Ce-nfloresc câte o floare
În inimile visătoare.
Luna a ales să fie
Fata tristă-n galaxie.
Soarelui s-a-ncredințat
La fiecare final de veac,
Ca lumina să-ntregească
Împreună-n infinit,
Și etern sa dăinuiască
Flacăra primordială
A Mărețului spirit.
Stelele,copii de foc,
Sclipiri de sacre regăsiri
Ne salută de pe loc
Si ne-ndeamnă la trări
Libere de spațiu-timp
În oceanul inimii.
Omule,tu ești o stea
Incatușata-n lumea asta
Cauta in calea ta
Sa aprinzi mereu lumina.
Astfel zboru-ti amintește
Universul te privește
Si cand luna se ivește
Cauta să fii un soare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu