joi, 24 februarie 2011

THOTH ATLANTUL


TĂBLIȚA 8

 Cheia Secretului 

Tie , omule, ti-am oferit invatatura mea.
 Tie ti-am oferit Lumina.
 Asculta si primeste-mi ințelepciunea
Adusa din spatiu, 
din planuri de dincoace si de dincolo. 
Om nu sunt caci m-am eliberat de dimensiuni si planuri.
 In fiecare din acestea am alta corp.
 In fiecare, imi schimb forma.
 Acum stiu ca ce e fara forma e tot ce e din forma. 
Mareata e intelepciunea celor Sapte. 
Atotputernici sunt EI,
 Se manifesta prin puterea lor,
 Plini de forta de dincolo de timp si spațiu.
 Asculta aceste cuvinte înțelepte. 
Asculta-le si transforma-le in ale tale.
 Descopera in ele ce e fara forma.
 Misterul nu e decat invatatura ascunsa. 
Cunoaște-o si te vei desăvârși.
 Gaseste intelepciunea adanc îngropata
 Si devino stapanul intunericului si al Luminii.
 Profunde sunt tainele ce te inconjoara, 
Ascunse sunt secretele Celor Bătrâni.
 Cauta printre CHEILE INTELEPCIUNII mele.
 Vei gasi cu siguranta calea.
 Poarta spre putere e tainica, dar cel care se desavarsesete o va primi. 
Privește spre LUMINA! Frate al meu. 
Fii deschis si vei primi. 
Grăbește pasul prin valea întunericului.
 Triumfa asupra locuitorului nopții.
 Indreapta-ti mereu ochii spre PLANUL LUMINII, si vei deveni UNA cu LUMINA.
 Omul e in proces de transformare spre forme care nu sunt din aceasta lume.
 Se dezvolta către timpul fara de forma, un plan din ciclul superior.
Afla ca trebuie sa devii fara de forma inainte de a deveni LUMINA.
 Asculta, omule, vocea mea, care iti povesteste despre caile Luminii,
 Aratandu-ti calea spre desavarsire cand te vei contopi cu Lumina.
 Cauta tainele din centrul Pământului.
 Invata LEGEA care exista, care tine stelele in echilibru
 Prin forta cetii primordiale.
 Cauta flacara VIETII PAMANTULUI. 
Scaldă-te in flacara ei.
 Urmeaza calea pana cand si tu vei deveni o flacăra.
 Spune cuvinte fara sa le rostesti celor care locuiesc dedesubt.
 Intra in templul luminat in albastru si scalda-te in focul vieții.
 Afla, omule, ca esti o fiinta complexa, De pamant si foc.
 Permite-i flacarii tale sa straluce cu putere.
 Fii doar foc.
 Intelepciune e ascunsa in întuneric.
 Cand vei fi luminat de flacara Sufletului,
 Descopera intelepciunea si fii NASCUT DIN LUMINA,
 Un Soare al Luminii fara forma.
 Cauta si mai multa ințelepciune.
 Gaseste-o in inima flăcării.
 Descopera asta doar prin truda iar Lumina se va revarsa in creierul tau. 
Asculta-mi vocea si conformeaza-te.
Rupe Valurile întunericului
Straluce ca o LUMINA pe CALE. 
Povestesc despre Stravechea Atlantida,
 Povestesc despre zilele Regatului Umbrelor,
 Povestesc despre venirea Copiilor umbrelor. 
De foarte departe au fost ei chemati de catre intelepciunea pamantenilor, 
Chemați cu scopul de a castiga mare putere.
 Inainte ca Atlantida sa existe,
 Erau oameni care explorau intunericul, 
Folosind magia neagra pentru a chema fiinte din lumea de sub noi.
 Au sosit astfel ele in acest ciclu.
 Fara nici o alta vibratie, existand nevazute de catre copii pământenilor.
 Puteau exista in forma doar prin sânge.
 Si puteau trai in lume doar prin om.
 In epocile trecute au fost cucerite de catre Maeștri,
 Si conduse dedesubt in locul de unde veniseră.
 Dar cateva au reusit sa ramana, ascunse in spatii si planuri necunoscute omului.
 Au locuit in Atlantida ca umbre, aparand din cand in cand printre oameni.
 Cand sange se oferea veneau sa locuiasca printre oameni. 
Sub forma de oameni au aparut printre noi, dar doar la infatisare erauoameni. 
Cap de sarpe aveau de fapt dar oamenii ii vedeau la fel ca pe oameni.
 S-au insinuat in Consilii, luand forme asemanatoare oamenilor. 
Omorând prin puterea lor Stapanii regatelor,
Preluandu-le infatisarea si domnind peste oameni.
 Doar prin magie pueau fi descoperiți.
 Doar prin sunet li se putea vedea fata.
 Cautat-au ei din Regatul umbrelor
 Sa distruga omul si sa domneasca in locul lui. 
Dar, afla omule, ca Maestrii erau atotputernici in magie, 
In stare sa ridice Valul de pe chipul sarpelui, in stare sa-l trimita lalocul lui. 
Venit-au la om si invatatu-l-au secretul,
 CUVANTUL pe care doar un om ilpoate pronunta. 
Repede apoi au ridicat Valul de pe fata sarpelui si l-au alungat dintre oameni. 
Totuși, ai grija, sarpele traieste inca intr-un loc care se deschide uneori spre lume. 
Nevăzuți merg printre noi în locuri unde ritualurile au fost rostite. 
Pe măsura ce timpul se scurge, din nou vor lua infatisarea omului. 
Chemați pot fi ei de maestrul care stie albul si negrul,
 Doar maestrul alb insa ii poate controla 
Si lega cat sunt sub forma de om.
 Nu cauta regatul umbrelor, caci raul va aparea cu siguranta.
 Caci doar maestrul luminii va trumfa asupra umbrei fricii. 
Afla, fratele meu, ca tema e un mare obstacol. 
Fii maestru al luminii intru toate, si umbra va disparea. 
Asculta si ia aminte la intelepciunea mea, glasul LUMINII e limpede.
 Nu cauta valea umbrei, iar LUMINA va aparea de la sine. 
Asculta, omule, intelepciunea mea profunda.
 Iti vorbesc de invataturi ascunse omului. 
Departe fost-am in calatoria mea prin spatiu-timp, 
Pana la capatul spatiului acestui ciclu. 
Da, am aruncat o privire la PAZITORII Barierei,
 Care il asteptau pe cel ce urma sa treaca de ei 
In acel spatiu unde timpul nu exista,
 Abia I-am simtit pe pazitorii ciclurilor.
 Ei se misca doar in unghiuri. 
Nu sunt eliberati de dimensiunile curbe.
 Ciudati si inspaimantatori sunt PAZITORII Barierei. 
Urmăresc constiinta pana la marginile spațiului.
 Sa nu crezi ca vei scapa intrand in corp,
 Caci ei urmaresc cu repeziciune Sufletul in unghiuri.
 Doar cercul iti va oferi protecție, te va salva din ghearele LOCUITORILOR IN UNGHIURI.
 Odata, intr-un timp apus, m-am apropiat de mareata Bariera, 
Si am vazut pe tarmurile unde timpul nu exista,
 Formele fara de forma ale PAZITORILOR barierei. 
Ascunși dincolo de timp i-am descoperit;
 Iar EI, simtindu-ma de la distanta, s-au ridicat,
 au scos un sunet ca declopot care a putut fi auzit din ciclu in ciclu si s-au deplasat prin spațiu către sufletul meu.
Fugit-am atunci repede din calea lor, inapoi de la capatul de neimaginatal timpului.
 Dar ei m-au urmarit continuu, miscandu-se in unghiuri ciudate necunoscute omului. 
Pe tarmurile gri al capatului TIMPULUI-SPATIU am gasit PAZITORII Barierei, 
Atacând Sufletul care incearca sa treaca dincolo de timp.
 Am fugit in cercuri inapoi in corp. 
Am fugit dar cu repeziciune m-au urmarit si ei. 
Devoratorii m-au urmarit, cautand prin unghiuri sa-mi mistuie Sufletul.
 Afla, omule, ca Sufletul care provoaca Bariera poate fi înrobit
 De catre PAZITORII de dincolo de timp, tinut in robie pana cand acest ciclu se încheie
 Si lasat in urma cand constiinta pleacă.
 Intrat-am in corp. 
Am creat cercuri ce nu au unghiuri,
 Am creat forma care din forma mea a fost creata.
 mi-am transformat corpul intr-un cerc iar urmaritorii s-au pierdut in cercurile timpului.
 Cu toate acestea, cand ies din corp, trebuie sa fiu prudent oricând
 Sa nu ma misc in unghiuri caci altfel sufletul meu poate sa nu mai fie niciodată liber. 
Sa stii ca PAZITORII Barierei se misca doar in unghiuri
 Si niciodata pe curbele spațiului.
 Doar miscandu-te si tu in curbe poti scapa de ei,
 Caci in unghiuri te vor putea urmări.
Omule, ia aminte la ce-ti spun:
 Nu cauta sa deschizi poarta ce da dincolo de timp.
 Putini sunt cei care au reusit sa treaca de Bariera 
Către LUMINA mai mare ce straluce dincolo.
 Caci trebuie sa stii ca de-a pururi locuitorii
 Cauta astfel de Suflete pentru a le înrobi.
 Asculta si ia aminte, omule:
 Cauta sa te misti nu in unghiuri ci in curbe, 
Iar daca, in timp ce esti in afara corpului,
 Auzi un sunet ca un latrat de caine de vânătoare 
Răsunând clar, ca un clopot in fiinta ta,
 fugi inapoi in corp in cercuri.
 Dupa ce ai intrat in forma in care locuiești,
 foloseste crucea si cercul combinându-le.
 Deschide gura si foloseste-ti Vocea. 
Rostește CUVANTUL si vei fi eliberat.
 Doar cel care are LUMINA pe deplin poate spera sa treaca de pazitorii caii.
 Iar apoi trebuie sa se miste in curbe si unghiuri ciudate 
Care sunt formate in directii necunoscute omului.
 Asculta si ia aminte, omule: Nu incerca sa treci de pazitorii caii.
 Mai degraba cauta sa-ti sporesti Lumina si pregateste-te sa-ti continui drumul. 
LUMINA este telul tău suprem, fratele meu. 
Cauta și găsește de-a pururi Lumina pe calea ta.

LUNA

Când se scalda luna-n stele
Plouă-n gandurile mele
Șoapte din a ei poveste
Ce se-avântă de pe creste.
Munții lunii i-am urcat
Și lumina am aflat
Blândă și vindecătoare
Lacrimi-ape curgătoare
Ce-nfloresc câte o floare
În inimile visătoare.
Luna a ales să fie
Fata tristă-n galaxie.
Soarelui s-a-ncredințat
La fiecare final de veac,
Ca lumina să-ntregească
Împreună-n infinit,
Și etern sa dăinuiască
Flacăra primordială
A Mărețului spirit.
Stelele,copii de foc,
Sclipiri de sacre regăsiri
Ne salută de pe loc
Si ne-ndeamnă la trări
Libere de spațiu-timp
În oceanul inimii.
Omule,tu ești o stea
Incatușata-n lumea asta
Cauta in calea ta
Sa aprinzi mereu lumina.
Astfel zboru-ti amintește
Universul te privește
Si cand luna se ivește
Cauta să fii un soare.

Ohmul,steaua calatoare.

miercuri, 23 februarie 2011

EU SUNT.

Eu sunt tot ceea ce eu sunt. Eu sunt ploaie. Eu sunt mare. Eu sunt adancime in profunzime. Eu sunt izvorul ce strabate munti. Eu sunt flacara ce-aprinde sfinti. Eu sunt focul eternitatii ce arde-n infinit sfintind si incalzind. Eu sunt pamant. Am radacini adanci si seva mea creste,hraneste,adaposteste. Eu sunt vant. Eu sunt adiere si in drumul meu port dor ancestral. Port ecouri si glasuri. Pe calea mea inlatur praful si fac frunzele uscate ce ingreuneaza coroana,sa pice si sa renasca. Eu sunt in respiratia ta si ma expiri uitat fiind mai mereu de tine. Eu sunt puls. Eu sunt lacrimi,eu sunt nemuritor si vesnic calator. Eu sunt rasul de copil si zborul amintit de porumbei. Eu exist de-a pururi si ma stii de vrei. Eu sunt viata,eu sunt stea,eu sunt soare,eu sunt luna. Inceputul si sfarsitul,alfa si omega. Calea Adevarul si Viata. Eu sunt cantec cosmic ce vibreaza-n galaxii. Eu sunt eoni si cicluri mii si mii. Eu sunt si esenta-mi e a fi. Tu de vrei ma vei gasi. Te astept sa ne-ntregim,lumina sa o retrezim. Este planul cel divin,cel pentru care tot vin. Omniprezent fiind, sunt in tine si in acelasi timp in tot. Tu pe mine vei afla si inima-ti vei elibera.De capcanele timpului,frigului si ale intunericului,spre aflarea THothului. Astfel tu vei reveni,deveni si nemuri..misiunea-ndeplini,si tot vei desavarsi. Cu iubire infinita si incredere neobosita, SUFLETUL.:)



FOC

Pe aripile sufletului intru zborul inimii.......

In visul copilului,cu lacrimi de dor.

Ma-nnec in abisul linistii nemaiauzite,si in vasul inimii o raza strecor.

Este lumina sfintita ce-mparte fiori,pe sira,in vene,si-n suflet culori.

Ma-cheama la ea,sa ne-ntregim in larg,in etern si in inaltimi spiralate boem.

In tacere invelita sta linistea neauzita.

Sta dorul de fluturi si fuga strengara pe garduri,prin cranguri pazite de cantatoare in frunte c-o cioara.

Vantul glumet imi fura iubirea,privirea,suspinul si toata trairea,filtrandu-le pe canalul dragostei spre receptor.

E noapte si lumina se joaca-n perete,focul candelei danseaza-n versete.

Vibreaza psalmi si semne ceresti,trezeste aure si cete intregi.

Ingerescul ei chip pulseaza o inima, prin al Tatalui glas trezind raspunsuri.

Cuprinsa de-ncercari,cugetari si intrebari,inima priveste-n liniste desfatarea unei lumanari.






SĂ FIM.

Sa fim si sa vrem mai putin,
viata noi sa o traim,
constiinta retrezind.
Tatalui sa multumim,
ca ne daruieste bucurie din plin,
o ghidare-n armonie cu ecouri de iubire.
Ca lumina noi fiind si bezna acoperind,
intunericul dispare,
totu-i viu,viata-i culoare.
Cu-ale tale,dintru ale tale..
inimi pline de lumina si mult bine,
vesnicie in etern,infinit si mult polen.
Mierea curge din eden, florile plutesc pe cer,
totu-i magic si perfect,
creatorii roadele-si culeg,
ingerii cu noi petrec.
Dansul lor nemuritor,
din al pasarilor zbor..
acum este viu,in noi,
transmutandu-ne din goi,
in deplini si reumpluti
cu duh sfant si forte noi.
Totul este precum Tatal,
a stiut din totdeauna.
Caci cei rai si lacomi astazi
nu vor mai lovi vreodata.
Frigul,frica si pierzania,
reciclate-n abator,
eliberand fiinta
dintr-un dor nemuritor.
Caci eliberator El este,
al dragostei celeste
 din al sufletelor nucleu,
ce in inimi semineu,
arde tot ce nu-i din viata,
sparge orice bloc de gheata,
caramizile de ceatza.
 Caci lumina vesnic este.
Multumesc pentru poveste!

INGERUL

Se pare c-am pornit pe cale 
Si privind mereu in zare,
Am zarit in departare
Un inger ce tinea o floare.
Zbura in nori si raspandea
Miros de crini in calea sa.
"Aripile"-si scutura
Si mii de perle-mprastia.
Sferele se raspandeau,
In eter se inmulteau
Si Lumina aprindeau.
Ingerul zambea cu drag
Despletind dintr-un sirag,
Infinit si colorat
Si din ceruri suspendat,
Margele de margaritar,
Fermecate, din altar.
Globurile de Lumina
Cuvantau slava divina
Si in cor rasuna cantul
Ce renaste-ntreg Pamantul.
Trimisi de marele Soare,
Rugati sa fie-ncontinuare,
Bucurosi in a lor cale
Oferind vindecare si-alinare,
Printre oameni activand
Praf de stele presarand.
Sferele plutesc si-ACUM
Precum bule de sapun.
Ele-s vii,eterne,infinite:
Constiinte desavarsite.
Ele ne fac sa speram,
Sa credem si sa cercetam,
Viata,visele,Creatia,
Cu ochi de copii si surasuri
Pulsate de inimi vii si activand
In respiratia primordialului gand.
Ale carui toate sunt, 
Pentru care-acum cuvant,
Si din templu il aud,
In tample-mi rasunand.
Imi sopteste al Sau plan,
"Misiunea-ti aminteste !
De prin zari te re-ntregeste.
Si-ntr-o clipa te aduc
In prezentul inceput."
A-nceput de ieri sa vie,
Oastea neprihanitei Marie.
Cea de Ingeri si Arhangheli
Heruvimi si Serafimi,
Sferele Sfintei Treimi!
De ieri si dintotdeauna
Caci Lumina n-are timp.
In etern e definita
Si-n iubire infinita.
Thothul pentru rostul nostru
Sa luptam,sa cugetam,
Si Lumina s-o chemam.
Ea ne-nalta,ne dezmiarda
Si ne-nvata sa ZBURAM.




DO-RE-LI-LA

Viata este infinita
Stancile pe sus ridica,
Pana-n muntii de pe Luna
Si pe Jupiter se-aduna
Si se roaga impreuna
Tatalui maret si sfant.
Ochii lor de lacrimi curg
Siroaie peste vai,
Transformand in oameni
Blanzi si puri
Pana si pe cei mai rai.
Lumina patrunde orbitele
Si tainele-s retrezite.
Sa iubim si sa speram
Cu ingerii mereu cantam,
In dans ne-nvata sa zburam...

ZIN-URU

Tacerea din liniste e ca roua de pe frunze.
Sfinteste dimineata iarba si viata.
Sa eliberam fiinta
Trezind constiinta.
Sunt o gama-n Fa major si plutesc pe ROGVAIV,
Ma agat in zbor de-un nor,
Sunt un spirit calator.
Caci esenta 'ntreaga-mi este
Vesnicie in poveste.
Sunt o flacara vie, ard, purific cu-armonie
 ...si traduc o poezie,ce-o culeg din galaxie.
Ingerii imi sunt aproape,
de cu ziua pana-n noapte.
Ei vegheaza,lumineaza,
Si imi tin inima treaza.
Caci in inima e poarta,
Focul ce in templu arde.
Focul stinge orice minus si transfigureaza-n plus,
Este crucea-n cercul sacru,si cu ochiul veghetor,
El priveste fix in spirit,e atoate vazator.
Stiutor este in suflet,
Adevar templul rasuna,
Cand se umpla cu iubire 
Si resimte nemurire.
Ochiul inimii observa,el clipeste, se deschide
Si patrunde-n frunte, creste,stie tot si straluceste.
Sunt aici ca sa invat,ca sa iubesc si ca sa ajut,
Universul il ascult.
Sunt aici..dar intre timp,
Carul mare il imping.
Strang in el comori si flori,
Prin acordul ingerilor.
Maica Domnului pazeste,
Iarta tot si ne iubeste.
Fratii mei pleiadeieni,
atlantidieni,esenieni, lemurieni
 Ma-nsotesc mereu cu Thoth.
Pe cararea mea de leu,
Dintr-o lume ca din jungla,
Ei tot raul il alunga
Si cu raza lor cea sfanta,
Binele sa-l copleseasca,
Inima sa-i infloreasca.
O 9 stare-n limpezire
In gradina romaneasca.